Musonius îi îndemna întotdeauna cu toată seriozitatea pe aceia care îl însoțeau să pună în practică învățăturile sale, folosindu-se de argumente precum următorul: virtutea, spunea el, nu este doar o cunoaștere teoretică ci, de asemenea, o aplicație practică, la fel ca medicina sau muzica.

Să presupunem că avem doi medici, unul este capabil să vorbească în mod strălucit despre medicină, dar fără experiență în îngrijirea bolnavilor și altul cu totul incapabil să vorbească, dar experimentat în tratamentul pacienților în conformitate cu teoria medicală corectă. Pe care dintre ei,” a întrebat el „l-ai alege tu să te îngrijescă dacă ai fi bolnav?